(PDF) Microorganisme daunatoare cerealelor Boli ale cerealelor | WNA MF - iote.ro

Tratament comun cu grâu. INFILTRATII INTRA-ARTICULARE. Infiltratii in genunchi

Wna Mf U. Daunatorii porumbului,bolile si combaterea acestora………5 1.

Daniel Andrei Unele terenuri sunt mai unguent pentru gât osteochondroză atacului dăunătorilor în toamnă, caz în care se recomandă utilizarea insecticidelor. Mai ales în cazul monoculturilor, care favorizează acumularea complex de tratament comun sol a unor rezerve mari de organisme dăunătoare, metoda optimă de tratare include aplicarea unor produse insecto-fungicide, care să prevină atât apariția bolilor, cât și atacul dăunătorilor. Tratamentele se pot face prin mai multe modalități: tratare uscată, umedă prin pulverizare, încrustare, mocirlire, drajare sau tratare cu spumă. Pentru tratamentul semințelor există utilaje speciale, care pot trata cele mai comune tipuri de semințe și cereale. Aceste utilaje au avantajele de a fi mai rapide, de a trata semințele în mod egal, având un grad de acoperire și uniformizare foarte bun, și de a menține în permanență substanța chimică omogenizată.

Daunatorii florii-soarelui,bolile si combaterea acestora… Daunatorii graului,boli si combaterea acestora……………. Boli ale cerealelor Introducere Dăunătorii sunt nişte organisme, de obicei insecte, care provoacă deprecieri asupra culturilor de cereale, dar şi asupra produselor depozitate.

Mulţi dintre dăunătorii care provoacă aceste deprecieri trăiesc numai în spaţii de depozitare, având una sau mai multe generaţii pe an. Sunt însă insecte care au mai multe generaţii pe an, din care cel puţin o generaţie se dezvoltă în câmp sau una din etapele ciclului de dezvoltare are loc în câmp.

Aceasta denotă faptul că recoltele agricole pot fi deja infestate la introducerea în spaţiul de depozitare. Insectele dăunătoare iernează în crăpăturile din pardoseală, din pereţi, ascunse la elementele acoperişului, în boabe, etc.

(DOC) DAUNATORII CEREALELOR | Nicolescu Andreea - iote.ro

De asemenea migrează de la un spaţiu la altul, îndeosebi în vecinătăţi apropiate. Unele sunt atât de mici încât sunt duse de vânt sau se prind de blana şoarecilor, şobolanilor, pisicilor, pe haine.

tratament comun cu grâu

Dăunătorii pot deprecia cerealele şi produsele obţinute din prelucrarea acestora, provocând pagube mari. Aceşti dăunători, în general, sunt adaptaţi condiţiilor de viaţă din magazii, silozuri, unităţi de producţie sau din câmp, pierzând facultatea de a zbura, şi nu se poate dezvolta în afara contactului cu masa de cereale sau cu planta in lan. Dăunătorilor le sunt proprii anumite zone de răspândire arealconsecinţă a unei evoluţii îndelungate şi complexe sub acţiunea factorilor ecologici si geologici.

tratament comun cu grâu

Gradul daunelor produse de fiecare insectă nu este uniformă tratament comun cu grâu întinderea întregului areal de răspândire a speciei respective. Se disting trei zone: zona de maximă intensitate, zona daunelor probabile şi zona tratament comun cu grâu neinsemnata. Studiul arealului de răspândire al fiecărui organism şi stabilirea arealului are o importanţă deosebită în organizarea măsurilor de protecţie.

Cauzele care provoacă variaţii în numărul insectelor dăunătoare în anumiţi ani şi proporţia lor sunt condiţionate de combinarea factorilor ecologici.

Dacă se întâlnesc condiţii optime de câţiva ani, specia începe să se hrănească intens şi înmulţindu-se provoacă o invazie în masă.

tratament comun cu grâu

Invazia poate fi provocată şi de lipsa de activitate gospodărească a omului. Căldura şi umiditatea sunt considerate factori ecologici principali care influenţează dezvoltarea dăunătorilor. Insectele dăunătoare cerealelor se artrita ambelor articulatii ale genunchiului în trei grupe: 1 insecte cu aripi tari coleoptere, gândaci dintre acestea cele mai periculoase fiind gărgăriţele 3 2 fluturii lipidoptere ; 3 acarienii.

Infestarea cerealelor cu insecte şi acarieni se poate prezenta sub două forme: - Forma vizibilă, în care dăunătorii aflaţi în orice stadiu de dezvoltare se pot descoperi cu ochiul liber sau când cerealele prezintă semne vizibile de atac înţepături, orificii, rosături, etc.

tratament comun cu grâu

Principalii dăunători ai culturii de grâu Tripsul grâului Haplotrips tritici Diagnoza atacului. Modul de manifestare al atacului se face prin albirea spicului de grâu şi în acelaşi timp are loc răsucirea tulpinii.

Dăunătorul şi biologia sa. Adultul are corpul de culoare brun-negricioasă de mm, cu ultimul segment al abdomenului tratament comun cu grâu sub formă de tub.

Aripile anterioare prezintă o singură nervură longitudinală. Are o singură generaţie pe an; iernează sub formă de larve şi ca adulţi şi nimfe în resturile vegetale. Se hrănesc prin înţeparea şi sugerea frunzelor, tulpinilor, organelor florale determinând albirea spicelor, zburlirea aristelor şi secarea boabelor. Tripşii sug boabele în faza de lapte. Răspândire şi importanţă economică. Tripsul grâului are o largă răspândire pe glob.

În Europa, tripsul grâului este predominant în zonele de climă temperată. Produce reducerea cantităţii cât şi a calităţii recoltei de boabe.

  • Taciunele, boala grau, orz, ovaz, porumb - Blog Botanistii
  • (PDF) Microorganisme daunatoare cerealelor Boli ale cerealelor | WNA MF - iote.ro
  • Intoleranța la gluten iulie 27 de Irina Olteanu Timp citire articol: 6 minut e Termenul de intoleranță la gluten include boala celiacă, alergia la grâu și sensibilitatea la gluten non celiacă.

Ploşniţa cerealelor Eurygaster integriceps Diagnoza atacului. Specie oligofagă, dezvoltându-se în principal pe culturile de grâu, dar atacă şi alte graminee cultivate şi spontane.

Cultura grâului - Când semănăm grâul, tehnologii, tratamente și îngrășăminte

Adulţii înţeapă tulpinile tinere, frunzele, rahisul spicelor, florile şi boabele. Adesea frunza atacată se îngălbeneşte, se răsuceşte şi se usucă, de la locul înţepăturii atârnând ca o sfoară. Uneori spicul rămâne în burduf, iar când apare, are aristele ondulate şi poate fi parţial sau total steril, albit, aspect care se întâlneşte frecvent la vârful spicelor. Boabele atacate sunt şiştave, zbârcite sau dacă nu sunt deformate, poartă urmele înţepăturilor sub formă de puncte negre, înconjurate de o zonă decolorată.

Adultul are corpul oval, de mm lungime, de culoare brună. Capul este triunghiular. Antenele sunt constituite din 5 articule.

Taciunele, afecteaza: graul, orzul, ovazul si porumbul

Pronotul este aproape hexagonal. Scutelul foarte dezvoltat egal în lungime cu abdomenul, cu o carenă în partea mediană şi cu două puncte gălbui la bază. Oul este sferic şi de culoare verzuie la depunere şi de culoare închisă, pe măsură ce se dezvoltă embrionul. Larva este asemănătoare cu insecta adultă, fiind mai mică şi lipsită de aripi sau cu rudimente de aripi, în funcţie de vârsta acesteia.

Iernează ca insectă adultă, sub frunzarul pădurii, în liziera pomilor din apropierea culturilor, sub ierburi. Primavara la temperaturi de peste 10º C, insectele îşi fac apariţia, la început pe gramineele spontane, apoi zboară în culturile de cereale.

Numărul maxim de insecte pe culturi se înregistrează la jumătatea lunii mai. După o perioadă de hrănire şi maturaţie sexuală are loc copulaţia şi depunerea pontei.

Tratamente de protectie a culturilor de toamna: grau si orz

Larvele apar la zile de la depunerea pontei. Până la maturare se hrănesc şi năpârlesc de ori, întreaga lor evoluţie durând 40 zile, ceea ce corespunde cu ajungerea la maturitate a cerealelor. Adulţii din noua generaţie apar la sfârşitul lunii iulie, hrănirea lor continuând până în cursul lunii august, când se retrag pentru iernare. Ploşniţele cerealelor sunt răspândite în centrul şi sud-estul Europei, în vestul Asiei şi în nord-estul Africii. La noi în ţară se întâlnesc în toate zonele cultivatoare de grâu, în densităţi mai mari în regiunile de stepă şi ale pădurilor de stejar.

Eurygaster integriceps este specia cea mai frecventă şi păgubitoare. Organismele folosite in combaterea biologica sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele, nematozii, insectele antropodele precum si unele verteblate.

Metodele biologice de combatere prezinta avantaje apreciabile in comparatie cu celelalte procedee. Aceste avantaje sunt: - lipsa de toxicitate pentru om si animale - mentinerea echilibrului biocenotic - eliminarea pericolului rezidiilor si a celor legate de aparitia rezistentei.

Webinar Făina de grâu - noțiuni de bază - 9 iunie 2020

Metodele pot fi folosite indiferent destadiul de dezvoltare a plantei, iar pentru efectuarea tratamentelor nu sunt necesare masuri speciale de protectie a muncii. Combaterea pe cale biologica a buhai Scotia segetum se realizeaza prin utilizarea parazitilor de oua, larve, pupe.

Unele terenuri sunt mai expuse atacului dăunătorilor în toamnă, caz în care se recomandă utilizarea insecticidelor. Mai ales în cazul monoculturilor, care favorizează acumularea în sol a unor rezerve mari de organisme dăunătoare, metoda optimă de tratare include aplicarea unor produse insecto-fungicide, care să prevină atât apariția bolilor, cât și atacul dăunătorilor. Tratamentele se pot face prin mai multe modalități: tratare uscată, umedă prin pulverizare, încrustare, mocirlire, drajare sau tratare cu spumă. Pentru tratamentul semințelor există utilaje speciale, care pot trata cele mai comune tipuri de semințe și cereale.

Dintre acestia avilogul Trichogramma evanescens, crescut si raspandit in culturi, in perioada pontei flututilor, in doze de 50 — de mii de exemplare la ha, reduce in mod considerabil populatiile de buha semanatorilor. Scotia segetum este distrusa de granuloza care se transmite prin oua. Acestea sunt parazitate de viespea trichogramma evanescens.