Plasma imbogatita in trombocite (PRP) tratament

Procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase

Când prin acest proces se înlocuiesc celulele si tesuturile uzate functional se vorbeste de regenerare functionalã. În acest sens pot fi mentionate regenerarea continuã a epiteliilor pavimentoase de la suprafata corpului si a unor cavitãti mucoase prin hiperplazia stratului bazal si descuamarea continuã a straturilor superficiale.

Încărcat de

Acelasi proces se observã si la nivelul epiteliilor glandulare; este în special caracteristicã în acest sens regenerarea lunarã a mucoasei endometriale în cursul perioadei de viatã sexualã activã a femeii. În mãduva hematogenã si în tesuturile limfatice, acest proces de hiperplazie este responsabil de regenerarea continuã a celulelor sanguine caracterizate printr-o duratã de viatã de multe ori limitatã.

S-a mentionat importanta fenomenului de apoptozã sau moarte celularã programatã în cursul acestui proces de regenerare fiziologicã. Când regenerarea înlocuieste tesuturi distruse în cadrul unor procese patologice tulburãri de circulatie, distrofii, inflamatii ducând la repararea leziunilor apãrute în cursul lor, ea se numeste regenerare reparatoare sau reparatie.

Osificare - Wikipedia

Acest proces decurge atât pe seama hiperplaziei parenchimului, cât mai ales pe seama proliferãrii tesutului conjunctiv. De cele mai multe ori regenerarea reparatoare se caracterizeazã prin hiperplazia în exces a tesutului conjunctiv care prolifereazã mai usor decât componenta epitelialã.

Reparatiile în care componenta conjunctivã are un rol predominat constituie reparatiile cicatriciale.

procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase tratamentul artrozei deformante sau al coxartrozei

În functie de capacitatea lor de regenerare, tesuturile organismului au fost clasificate în labile, stabile si permanente. Tesuturile labile sunt epiteliile pavimentoase si glandulare de la nivelul pielii si a diferitelor mucoase, ca si mãduva hematogenã si tesuturile limfoide, toate tesuturi capabile de regenerare fiziologicã în tot timpul vietii.

Ele se refac cu usurintã în urma distrugerilor survenie în cazul proceselor patologice.

In ce consta viitorul medicinei regenerative?

Un rol important la nivelul unor ulceratii mai extinse ale mucoaselor le revine celulelor de rezervã evidente în special în mucoasa pavimentoasã si glandularã a colului uterin. Aceste celule apar ca mici elemente de formã cubicã situate pe membrana bazalã si marea lor capacitate de a regenera atât epiteliul pavimetos cât si cel glandular le atribuie calitatea de celule mezodermice nediferentiate.

Astfel de celule au fost descrise si la nivelul altor mucoase, în special   în mucoasa bronsicã. Tesuturile stabile se caracterizeazã prin faptul cã procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase lor este indusã de distrugeri tisulare, care aparent declanseazã mecanisme care pânã atunci reprimau capacitatea lor proliferativã.

În aceastã categorie intrã organele glandulare ca si tesuturile conjunctive, cartilaginoase si osoase. Regenerarea organelor glandulare poate fi întâlnitã în special la nivelul ficatului, pancreasului, rinichiului, glandelor salivare, glandelor endocrine.

Pentru regenerarea țesuturilor cartilaginoase. Țesut conjunctiv

În ciuda faptului cã dispozitia arhitecturalã a lobului hepatic nu este totdeauna procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase respectatã, dupã 3 sãptãmâni organul îsi recapãtã întreaga capacitate functionalã. Aceeasi regenerare se întâlneste si dupã necroze hepatice produse de substante toxice sau infectii. Conservarea stromei reticulare a organului este foarte importantã pentru refacerea cât mai exactã a arhitecturii lobulare a organului.

Distrugerea în întregime a unui organ glandular face imposibilã regenerarea acestuia.

Medicina regenerativa a cartilajului | magzi.ro

Asa se explicã lipsa glandelor anexe ale pielii la nivelul cicatricilor formate la locul unei plãgi profunde. În ce priveste tesutul conjunctiv, el se caracterizeazã prin excelentã prin exprimata sa capacitate de proliferare la nivelul unor zone de necrozã, pe care le înlocuieste de multe ori în cadrul proceselor de reparatie cicatricialã.

Celulele conjunctive tinere sau fibroblastii prezintã o mare capacitate de metaplazie, adicã de transformare în celule ale altor varietãti de tesut conjunctiv adipos, cartilaginos, osos în functie de necesitatea reparãrii unor astfel de tesuturi.

În ultimii ani s-a insistat asupra capacitãtii de regenerare a tesuturilor musculare, capacitate consideratã înainte ca minimã.

procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase unde este tratată articulația umărului

Regenerarea muschiului scheletic se face pe seama înmuguririi fibrelor rãmase, prin fuziunea mioblastilor rezultati din fragmentele nucleate de fibre distruse si, ceea ce este mai interesant, prin hiperplazia si metaplazia celulelor satelite mononucleate atasate de teaca fibrelor musculare si care ar fi celule mezodermice nediferentiate cu rol de celule de rezervã.

Din pãcate, capacitatea de regenerare a muschiului cardiac sau a fibrelor musculare netede apare mult mai redusã. Desi s-au mentionat regenerãri ale fibrelor miocardice pe baza unor segmentãri longitudinale, distrugerile miocardului sunt reparate aparent în totalitatea lor prin cicatrice fibroase.

procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase durere la nivelul articulațiilor sacroiliace

Capacitatea fibrelor musculare netede de a se înmulti pare de asemenea redusã. În ce priveste tesuturile permanente, ele se caracterizeazã prin incapacitatea lor de a se regenera dupã nastere, cum se întâmplã cu tesutul nervos.

Mult mai mult decât documente.

Cicatrizarea plãgilor. Un exemplu caracteristic si frecvent de proces reparator îl constituie vindecarea plãgilor, solutii de continuitate la nivelul tesuturilor apãrute în urma actiunii unor agenti vulneranti. Dacã plaga nu este mare, nu este infectatã si mai ales dacã buzele sale sunt apropiate, conditii întâlnite în special în cazul plãgilor chirurgicale sau tratate chirurgical, vindecarea se face rapid print-un proces primar sau per primam intentionem.

Solutia de continuitate este umplutã cu sânge coagulat si un redus exudat care la suprafatã se usucã formând o crustã care protejeazã procesul de reparatie. Dupã 3 zile cheagul sanguin este invadat de hisitocite si fibroblasti care vor da nastere la vase de neoformatie si apare tesutul de granulatie.

Consecutiv, epiteliul superficial prolifereazã si el si îsi reface continuitatea. La sfârsitul sãptãmânii, fibroblastii încep sã producã fibre colagene, tesutul de granulatie se transformã în tesut conjunctiv adult, apoi în tesut conjunctiv fibros, cicatricial. Aceastã evolutie se traduce macroscopic prin modificarea caracterului suculent si a culorii roze a tesutului de granulatie în aspectul alb-sidefiu, dur, retractil al tesutului cicatricial.

procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase articulația roșie a genunchiului

Când plaga este mai mare, cu margini neregulate si s-a complicat cu procese de necrozã sau supuratie, vindecarea se face mai lent print-un proces secundar sau per secundam intentionem. Dupã eliminarea materialului necrotic si a puroiului, în plagã apare un tesut de granulatie care tinde sã o umple, pe mãsurã ce marginile plãgii se contractã.

Pânã la urmã, tesutul de granulatie, pe cale de maturatie este acoperit de epiteliu dar cicatricea apare deformatã, fie retractilã, fie exuberantã. În ultima eventualitate, datoritã producerii în exces de tesut conjunctiv fibros, se vorbeste de cicatrice cheloidã sau cheloid. În cazul consolidãrii fracturilor repararea solutiei de continuitate la nivelul oaselorîn primele 5 zile se constatã transformarea în tesut de granulatie a hematomului apãrut la nivelul fracturii, ceea ce constituie un procalus sau calus granulativ.

Transformarea în zilele urmãtoare a tesutului de granulatie în tesut fibros duce la aparitia calusului provizoriu sau fibros.

Plasma imbogatita in trombocite (PRP) tratament

Dupã 2 sãptãmâni, în substanta fundamentalã conjunctivã încep sã se depunã sãruri de calciu, calusul luând un aspect osteoid, cu transformarea celulelor conjunctive în osteoblaste si osteocite; se constituie astfel calusul osos primitiv. Prin remanierea tesutului osteoid si transformarea lui în tesut osos apare calusul definitiv care reface solutia de continuitate a osului.

procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase proces articular pentru dureri articulare

În anumite conditii, calusul se dezvoltã excesiv producând deformarea osului si compresiunea tesuturilor învecinate calus exuberant. Alteori, la indivizi în vârstã sau suferind de diferite boli sifilis, diabetsau în cazul unor deplasãri importante ale extremitãtilor fracturii, acestea nu sunt unite prin tesut osos, apãrând o pseudoartrozã falsã articulatie. În aceste cazuri, în limita posibilitãtilor, fractura trebuie tratatã chirurgical prin legarea capetelor.

Fenomenele de regenerare si reparatie sunt influentate de o serie de factori, în primul rând de vârstã, aceste procese decurgând mai greu pe mãsurã ce înaintãm în vârstã. Starea de nutritie normalã este importantã, ca si lipsa unor tulburãri endocrine, hematologice sau imunologice.

procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase artrita articulației cheie

Bolile cronice, în special sifilisul, diabetul, arterioscleroza, întârzie mult evolutia proceselor de reparatie. S-a vãzut cã în cazul acestor procese se poate întâlni metaplazia sau transformarea unui tip de tesut în alt tip metaplazia epiteliului cilindric în epiteliu pavimentos, a tesutului conjunctiv în tesut adipos, cartilaginos sau osos.

Uneori tesuturile regenerate pot sã prezinte un aspect anormal în ce priveste caracterele morfologice ale celulelor, ca si dispozitia lor arhitecturalã. Se vorbeste în aceste cazuri de displazie, care în functie de intensitatea ei poate sã fie simplã anomaliile sunt putin pronuntate sau agravatã anomalii exprimate. Importanta displaziilor constã în faptul cã, în special cele agravate, prezintã o evidentã tendintã de transformare în neoplazii maligne, procese cu procesul de reparare a țesuturilor cartilaginoase gravitate deosebitã.

În acest sens, aceste leziuni displazice trebuie considerate în unele cazuri ca stãri precanceroase, leziuni prezentând o tendintã crescutã de transformare în cancer, ceea ce impune o urmãrire atentã a bolnavului si un tratament adecvat ® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.

Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.