Artroza: tipuri, simptome, cauze, diagnostic, management si tratament | Bioclinica

Boala de artroză cum să tratezi

Artroza este cea mai frecventă boală cronică articulară, fiind o cauză importantă de dizabilitate fizică ce ocupă locul al doilea în cadrul bolilor cronice după afecţiunile ischemice cardiovasculare. Incidenţa artrozei creşte cu vârsta şi prezintă o frecvenţă mai mare la femei decât la bărbaţi.

Tot ce trebuie sa stii despre ARTROZA: simptome, cauze, tratament

Factori de risc Cei mai importanţi factori de risc studiaţi în dezvoltarea artrozei cu diferite localizări: genunchi, şold, mână, coloana vertebrală şi piciorul sunt: înaintarea în vârstă, sexul, rasa, predispoziţia genetică, obezitatea, traumatisme, tulburări de aliniament articular.

Alţi factori de risc: densitatea osoasă, boli metabolice.

Vârsta este factorul corelat cel mai mult cu artroza. Dovada radiografică a artrozei este prezentă la majoritatea persoanelor peste 65 de ani.

Cum pot fi diminuate durerile provocate de artroză

Sexul: femeile au o prevalenţă mai scăzută decât bărbaţii înainte de 50 de ani, dar după această vârstă există o creştere majoră a riscului de artroză la femei. Prevalenţa gonartrozei şi artrozei mâinii este mai mare la femei decât la bărbaţi, în timp ce coxartroza este mai frecventă la bărbaţi.

boala de artroză cum să tratezi

Incidenţa diferită după 50 de ani între sexe poate fi rezultatul deficienţei post-menopauză de estrogen. Studii recente au asociat terapia de substituţie cu estrogeni cu un risc mai scăzut de gonartroză şi coxartroză în perioada post-menopauză.

boala de artroză cum să tratezi

Predispoziţia genetică: Artroza cu implicarea mai multor articulaţii, inclusiv cu noduli Heberden şi localizarea la genunchi, este de două ori mai probabil să apară la rudele de gradul întâi. Obezitatea este un factor de risc modificabil şi este asociat cu un risc ridicat pentru artroză mai ales la nivelul genunchiului.

Creşterea forţelor mecanice asupra articulaţiilor care suportă greutatea reprezintă factorul principal ce conduce la degradarea şi deformarea articulaţiilor, scăderea ponderală ameliorează simptomatologia.

Evoluţia acestei boli este înceată, dar progresivă. Dintre toate afecţiunile reumatice, artroza este cea mai frecventă, ea afectând mai mult femeile decât bărbaţii. Anumite tratamente ajută la păstrarea funcţionalităţii articulaţiilor şi la diminuarea durerilor care devin mai puternice când afară este frig şi umezeală.

Obezitatea este recent descrisă ca factor de risc sistemic deoarece s-a demonstrat că ţesutul adipos are un rol central în activarea cascadei inflamatorii, astfel este explicat motivul pentru care boala de artroză cum să tratezi nu este asociată doar cu artroza de la nivelul articulaţiilor portante.

Tulburări de aliniament articular inegalitatea de membre inferioare, displazia de şold, tulburări de statică şi traumatismele osteoarticulare subluxaţii, luxaţii, fracturi, activităţi fizice excesive reprezintă cauze locale.

Artroza, cea mai frecventă boală reumatică

Simptome artroză Artroza afectează cel mai frecvent genunchii, şoldurile, coloana vertebrală, picioarele şi mâinile putând fi simptomatică sau doar cu expresie radiologică.

În artroză pot să apară următoarele simptome boala de artroză cum să tratezi semne clinice: Durerea este primul simptom şi cel predominant; pacienţii descriu durere ce apare în timpul activităţilor zilnice şi se ameliorează în repaus, având caracter mecanic şi fiind meteo-dependentă. În perioadele de acutizare pacienţii pot acuza şi durere nocturnă. Scăderea mobilităţii este legată de incongruenţa suprafeţelor articulare, reducerea spaţiului articular şi tardiv de apariţia atrofiilor musculare periarticulare, a instabilităţi şi blocajul mecanic ca urmare a formării osteofitelor.

În final apare impotenţa funcţională secundară anchilozelor în poziţii vicioase, pacienţii având probleme în desfăşurarea activităţilor zilnice. Examen fizic Artroza poate determina modificări ale mersului mai ales când afectează articulaţiile portante şold, genunchi, glezne şi picior.

Artroza – ce este, tratament si simptome

Alterarea mersului participă la întreţinerea durerii locale, însă are consecinţe şi asupra celorlalte articulaţii portante şi coloanei lombare. Palparea interliniului articular şi a structurilor periarticulare determină apariţia durerii.

Traumatismele survenite prin accidente din varii motive, activitati sportive repetitive ce implica solicitarea articulatiei cu o intensitate mare prezinta de asemenea un factor de risc. Greutatea corporala ce depaseste normalul obezitatea reprezinta o suprasolicitare a articulatiilor. Modificarile innascute ale articulatiei predispun la aparitia coxartrozei.

Tumefacţia articulară poate fi urmarea sinovitei, cu acumulare de lichid sinovial intraarticular în exces, ce poate fi uneori însoţită de căldură locală. Deformările articulare apar în stadiile avansate, contribuind la alinierea incorectă şi instabilitate. În special la nivelul membrelor inferioare poate cauza scurtarea, devierea în varus sau valgus a genunchilor.

boala de artroză cum să tratezi

Explorări paraclinice a. Investigaţii de laborator VSH-ul şi proteina C reactivă sunt de obicei în limite normale, dar se poate detecta o uşoară creştere a VSH-ului, mai ales în perioadele de acutizare. Investigaţii imagistice Radiografia convenţională este principala metodă de diagnostic în artroză, utilă şi pentru aprecierea progresiei bolii, a excluderii altor afecţiuni osteonecroza, artrita din bolile inflamatorii, tumori.

De multe ori modificările clinice nu se corelează cu cele radiologice. Imagistica prin rezonanţă magnetică nucleară poate indica leziunile cartilajului, lichidul sinovial, sinovita, leziunile de menisc sau a ligamentelor.

Artroza: simptome, diagnostic şi tratament

RMN-ul nu se utilizează de rutină. Prezintă avantajul vizualizării tridimensionale a cartilajului, ajută în monitorizarea progresiei bolii şi este utilă pentru diagnosticul diferenţial al artrozei de alte afecţiuni osteoarticulare.

Ecografia este utilă în detectarea lichidului intraarticular şi a modificărilor de cartilaj, poate vizualiza chisturile mai ales în spaţiul popliteu. Evidenţiază precoce osteofitele, putând identifica şi modificări ale tendoanelor, capsulei, chisturi sinoviale, epanşament articular, fragmente intraarticulare de cartilaj.

Artroscopia vizualizează cartilajul, membrana sinovială, osteofitele şi leziunile meniscului.